Ixodes scapularis (căpușe) și Podul căscaților

Ixodes scapularis (căpușe) și Podul căscaților

Ixodes scapularis (căpușe) și Podul căscaților
Abstract (Pamflet)
Acești ectoparaziți se regăsesc îndeobște în comunități mici, parazitând dughene murdare, poduri centrale, precum și cartiere rău famate. Sunt arahnide (nu sunt alune) parazite prezente în majoritatea zonelor orașelor mici și mijlocii. Acestea sunt atrase de oameni și de animale și se hrănesc cu sângele acestora. Uneori scormonesc în excrementele altor specii. În orașul nostru pot fi văzuți pe Podul Căscaților, la Oaza sau în piață în ziua de târg, făcând sampling cu elucubrații scrise pe hârtie de calitate, 3 straturi, de la Zewa. Înțepătura paraziților poate determina leziuni grave ale tegumentului, în special la praepūțium, unele specii pot provoca paralizii (rămâi așa ca prostu-n gară, când îi auzi vorbind), iar alte specii servesc ca vectori pentru diverse microorganisme neabețedate transmițând tifosul, ciuma roșie, boala Lyme (nu este lămâia verde), chlamydia sau tricomonaza intelectuală. Corpul este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul sau gnatosoma și o regiune posterioară, idiosoma, care constituie restul corpului. Au 4 perechi de picioare la adulți (trei la larvele roșii) și orificiile genitale și opistosomă, care se află posterior de picioarele IV și poartă placa spiraculară și orificiu anal (Gheorghiță Walter Caceluba. A manual of acarology, Third edition. Manchester Tech University Press, 2009, Editura Matlacica). Dimorfismul sexual este bine dezvoltat la căpușele tari, masculii fiind de obicei mai mici decât femelele. Această specie depune la suprafața pământului ouă din care ies larvele parazitare pe diferite animale mici din comunitate (bețivi, frustrați, părăsiți de neveste, vânători de “dă o țigară”, traficanți de tutun, etc.). După metamorfoză, se urcă pe ei și atacă animalele mici și oamenii cu mai mult IQ ca ei. Înrudiți cu căpușele sunt și reprezentanții ordinului Holothyrida din subclasa Acari. Aceștia se hrănesc din cadavrele de animale. Au fost raportate în Siret cazuri de infecție la om cu virusul encefalitei de căpușă, virusul febrei de Crimeea-Congo-Moscova, Francisella tularensis (Tularemia), Rickettsia conorii (Febra butunoasă), Coxiella burnetti (Febră Q), Borrelia burgdorferi (Borrelioza Lyme) sau Yersinia pestis (Ciuma roșie), ne spune reputatul cercetător Elvis Popesco Slinus în prestigioasa revistă Chroniken aus der Zeit des Roten Beulenpest in der Stadt Siret. Ixodes scapularis preferă zonele calde și umede ale corpului, cu precădere în zona inghinală, în profunzimea șanțului interfesier sau în glandele sebacee și sudoripare. “Persoanele căpușate de pe Podul căscaților se scarpină la glandele apocrine circumanale sau în Regio olfactoria și poluează atmosfera orașului” ne spune Mariana der Eiserne Baboș, reputat epidemiolog la Universitatea Allgemeine Zeitung Perjeliuca din Galați.

Join the discussion

Florin Gușul

Please note

This is a widgetized sidebar area and you can place any widget here, as you would with the classic WordPress sidebar.